traim in evul mediu si asta ne ocupa tot timpul

desi anul in care traim poarta numele de douamiiunspe, mintea e blocata in comuna primitiva. desi putem sa vorbim cu oricine, oriune, la orice ora, suntem in continuare abonati ca gandirea de acum 2000 de ani.

ce vreau sa spun cu asta? simplu: desi am evoluat in atatea domenii (a fost trimis si om pe Luna) cu felul in care vedem pe cei de langa noi suntem inca la nivelul evului mediu. locul femeii inca este e considerat a fi la cratita si cu copiii la tzatza iar barbatul la razboi si la camp.

nu sunt de acord nici cu viziunile ultra-moderniste care vad femeia numai cu telefonul la ureche si plina de impresii de cariera si alte abureli de genul, sau cu barbatul care sa stea numai acasa pentru a avea grija de copii.

nu imi plac pizdulicile astea care tot bat campii ca ele vor intai cariera si dupa aceea se vor ocupa de intemeierea unei familii. fata lu’ tata, daca tu pana la 30 de ani te ocupi numai de cariera, ce barbat o sa te ia de nevasta si o sa faca un copil cu tine daca tu nu stii ce inseamna un cuplu. sotul tau nu va fi un coleg, care la sfarsitul celor 8 ore de munca va pleca acasa. nope. el va sta acolea langa tine si e posibil sa nu iti placa. cum o sa te ia unu’ de nevasta daca in mintea ta tu esti inca o superba si o diva, desi igiena elementara de sub unghii o rezolva inca ma-ta?

dar revin la gandirea medievala…

femeia, desi e cu cariera, desi e sefa de corporatie, ramane tot casnica. ea tre’ sa dea cu aspiratorul, sa calce, sa spele, sa stearga la cur pe barba-su sau pe gagica-su. sa puna totul inaintea ei, si ea sa fie ultima prioritate pentru ea. sa umble cu un singur partener odat, desi barba-su a fost prin tot felul de paturi.

sa zicem ca barbatii vor sa creada treburile astea, pentru ca sunt barbati si ei cred ca sunt superiori femeilor, doar pentru ca pot face pipilica din picioare. astia suntem noi. dar e mai grav ca femeile cred toate de mai sus. asa sunt invatate. nu numai de mame, care sa zicem, au trait in alte vremuri, ci si de femeile din jurul lor.

eu, pentru ca nu pot da alti barbati ca exemplu (deoarece multi barbati desi spun pe gura ca ei si-ar dori o femeie care sa fie de succes, de fapt vor o tuta care doar sa stea cu cracii in sus cand vin ei acasa si la aragaz cat sunt ei la munca si la beri cu “baetii”) nu sunt deranjat de femeile de succes. sunt impresionat, pentru ca stiu ca ea a muncit de 2 ori mai mult decat mine, a dat din coate de 3 ori mai mult decat mine. in schimb sunt deranjat de fufele despre care stiu sigur ca nu au mai multe cute pe “creer” decat au eu pe buricul unui deget, dar sunt mandre ca sunt “asistent manager”. mai pisi, raspunsul la telefoane si jucatul de solitaire, nu sunt dovezi de cariera…

sper sa nu se inteleaga ca aceasta este o postare misogina. nu urasc femeile, nu am nimic cu ele. la fel cum nu toti barbatii sunt defecti, nici toate femeile nu sunt defecte. fiecare padure, cu uscaturile ei.

in incheiere, o mica melodie despre femeie…